Artă psihopatologică
ART IN/SANE
Proiectul Art In/Sane
Dr. Valentin-Veron Toma
Art In/Sane a debutat, în anul 2019, ca un proiect de cercetare aplicată, în domeniul psihiatriei culturale, purtând titlul „Arta psihopatologică și locul acesteia în patrimonial cultural material”, pe care l-am inițiat și coordonat, în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române.
În timp, proiectul s-a extins și și-a propus să atingă mai multe obiective:
1) identificarea colecțiilor de artă psihopatologică existente în spitalele și clinicile de psihiatrie din România și salvarea acestora de la degradare;
2) studiul programelor existente de ergoterapie sau de art-terapie din spitalele de psihiatrie;
3) crearea cadrului pentru o dezbatere publică, de nivel academic, privind oportunitatea de a aduce expresia plastică din spațiul izolat al spitalului în spațiul public;
4) organizarea primei dezbateri academice pe tema importanței artei psihopatologice ca parte a patrimoniului cultural, național și transnațional, precum și a contribuției pe care expunerea în galerii și muzee de artă, deschise publicului larg, o are pentru reducerea stigmatizării bolnavilor psihici, a marginalizării și excluderii sociale a „artiștilor-bolnavi”;
5) constituirea unei serii de expoziții publice cu lucrări de artă psihopatologică realizate de persoane, diagnosticate cu diverse tulburări psihice, care au fost internate în spitale și clinici din București și din țară;
6) discutarea oportunității de a organiza o colecție permanentă de artă psihopatologică în România care să fie găzduită de un muzeu de sine stătător sau de un muzeu de artă modernă;
7) crearea unui website dedicat acestei colecții de artă psihopatologică cu texte în limba engleză, care sa fie accesibil cercetătorilor, din România și din alte țări, interesați de studiul patrimoniului cultural al psihiatriei sau de studiul comparat al aspectelor psihopatologice și/sau estetice ale lucrărilor produse în mai multe țări ale lumii.
Proiectul Art In/Sane mai are un rol important, în societatea contemporană și anume acela de a susține, cu argumente științifice, o campanie publică de conștientizare a nevoii de programe de terapii soft, non-farmacologice, în țara noastră, care să fie aplicate sistematic, complementar cu terapiile medicamentoase, așa cum recomandă și noua strategie privind sănătatea mintală în Uniunea Europeană apărută în iunie 2023.[i]
În perioada 2019 – 2023 au fost organizate cinci ediții ale unor expoziții de artă psihopatologică din ciclul Art In/Sane, sub egida Academiei Române. De fiecare dată, s-a subliniat importanța pe care o are recunoașterea publică a valorii de patrimoniu cultural a acestor colecții de artă din spitalele de psihiatrie și din centrele de sănătate mintală. S-a pus în discuție statutul bolnavului psihic în România, nivelul redus al calității multora din serviciile de sănătate mintală din țara noastră, nevoia de a implementa politici publice care să reducă impactul negativ al stigmatizării și marginalizării persoanelor diagnosticate cu tulburări psihice – și cei cu diferite dizabilități mintale – asupra stării de sănătate și bunăstării acestor categorii de persoane vulnerabile. Acest proiect a fost prezentat, în anul 2019, în cadrul conferinței științifice internaționale intitulate The Material and Immaterial Heritage of Psychiatry, care a avut loc la Universitatea din Göteborg (Suedia). Prezentarea colecțiilor muzeului digital Art In/Sane a stârnit entuziasmul și aprecierea întregii audiențe academice de la această conferință. A fost apreciată și calitatea lucrărilor publicate în catalogul expoziției Art In/Sane – Expresia plastică în psihopatologie, de la Biblioteca Academiei Române.
Rezultatele studiilor întreprinse în cadrul acest proiect indică faptul că, după 1990, serviciile de sănătate mintală au suferit o sub-finanțare cronică iar eliminarea și chiar descurajarea programelor de art-terapie și a altor forme de intervenții prin artă, în practica curentă din spitale și centre de sănătate mintală, face ca România să fie într-un continuu regres nu doar în raport cu alte țări europene ci, mult mai grav, în raport cu situația ofertei de servicii de sănătate mintală din urmă cu cinci sau șase decenii. Să nu uităm că, începând cu anii 1960, în unele secții de psihiatrie se introduceau primele programe de art-terapie pentru bolnavii internați în spitale. Ulterior, prin legea ergoterapiei, astfel de programe de terapie prin muncă, diverse ocupații și artă, practica s-a extins și în alte unități medicale din țară. În ultimele două decenii însă astfel de programe mai supraviețuiesc, pe ici pe colo, doar prin susținerea unor profesioniști din sistemul de sănătate care dau dovada unor rezerve inepuizabile de entuziasm și compasiune pentru pacienții pe care îi îngrijesc. Mai recent, programe de art-terapie au fost implementate în centre private de sănătate mintală și în cabinetele individuale ale unor specialiști tineri formați în străinătate. Din păcate, însă, acești specialiști nu au acces în marile spitale și clinici de psihiatrie iar bolnavii nu beneficiază de programe de terapie prin artă în pofida faptului că studiile cele mai recente, la nivel internațional, aduc dovezi concludente cu privire la eficacitatea terapeutică a acestor intervenții.
Pregătirea noii generații de medici specialiști în Psihiatrie este deficitară în ceea ce privește formarea în metodele și tehnicile de diagnostic, prognostic și evaluare a mersului bolii prin intermediul artelor vizuale precum și a altor forme de artă. Nu mai vorbim de lipsa, din pregătirea acestora, a programelor de formare în art-terapie. O consecință a acestui fapt este că ei nu pot aprecia valoarea incontestabilă de patrimoniu a marilor colecții de artă psihopatologică lăsate de înaintașii lor și nu pot duce mai departe o tradiție, deja consistentă și valoroasă, de nivel european. O altă consecință este că ei nu pot folosi aceste instrumente în practica lor clinică curentă, așa cum o fac colegii lor din alte țări. Doar printr-o schimbare de orientare, a întregului câmp disciplinar al psihiatriei autohtone, se poate spera să avem, în România, o lege a sănătății mintale revizuită și modernizată, o strategie națională de sănătate mintală, o infrastructură de servicii de îngrijire și de cercetare medicală precum și o programă universitară și post-universitară care să aparțină, cu adevărat, secolului al XXI-lea.
Proiecte similare cu Art In/Sane, din alte țări europene, cum ar fi de pildă Nefele Festival – The First European Art Festival for Mental Health din Grecia, care a debutat în octombrie 2016, au dobândit deja statutul de bune practici, fiind incluse în ghidul intitulat Good Practices in Mental Health & Well-being. Mental Health Services in the Community, finanțat de Uniunea Europeană în cadrul 3rd EU Health Programme (2014-2020). Numărul unor astfel de inițiative este în creștere, nu doar în Uniunea Europeană ci și în alte regiuni ale lumii.
Pe de altă parte, prin constituirea nucleului primului muzeu digital al colecțiilor de artă psihopatologică din România, Art In/Sane intră în galeria marilor proiecte similare din alte țări. Ca exemple remarcabile, recunoscute la nivel global, se pot cita Muzeul de artă de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Sainte-Anne de la Paris (MAHHSA),[ii] muzeul de artă psihopatologică intitulat „Le musée Dr. Guislain” de la Gand din Belgia, colecția DAX Centre din Melbourne (Australia),[iii] colecția Adamson din Londra (UK),[iv] colecția de artă Saisekai din Tokyo (Japonia),[v] colecția Het Dolhuys – muzeul național de Psihiatrie din Haarlem (Țările de Jos)[vi] etc.
Din punct de vedere academic, proiectul științific dedicat studierii artei psihopatologice din țara noastră, va continua cu elaborarea unei lucrări intitulate „Artworks as Assessment Tools in Psychiatry. Changes in Institutional Contexts, Theoretical Perspectives, and Clinical Practices in Romania – 1960 -2023”, pe care o voi prezenta, în toamna acestui an, la congresul mondial de Psihiatrie de la Viena (23rd WPA World Congress of Psychiatry, Vienna, Austria).
Din punct de vedere cultural, expoziția de anul acesta, va reprezenta o etapă preliminară dintr-un program mai amplu de colaborare internațională. Astfel, la vernisaj au fost prezente d-na Eva Laantee Reintamm istoric de artă și d-na Mari Vallikivi de la muzeul municipal de artă Kondas Centredin orașul Viljandi (Estonia). Domniile lor au selectat o serie de lucrări reprezentative care vor participa la proiectul intitulat Hidden Worlds Expanding din cadrul programului Tartu 2024 – capitală europeană a culturii.[vii]Colecția de artă din România va intra astfel într-un circuit internațional, făcând vizibilă și pentru alte țări bogăția patrimoniului nostru cultural de artă psihopatologică dar și efortul pe care echipa noastră l-a depus pentru a crește vizibilitatea problematicii legate de suferința psihică și necesitatea unor politici publice, a unor strategii de sănătate mintală și a unor programe de îngrijire, moderne și incluzive, de nivel european.
Dacă munca de cercetare științifică este o activitate mai degrabă solitară, efortul de organizare și montare a expozițiilor de artă psihopatologică este o acțiune de echipă, la fel cum este și construirea site-ului, publicarea cataloagelor de expoziție, traducerile textelor sau elaborarea și implementarea strategiei de PR și comunicare. Fără toți acești profesioniști, entuziaști și competenți, din echipa Art In/Sane, ar fi fost imposibil să fie realizat un proiect de o astfel de anvergură.
[i] https://health.ec.europa.eu/publications/comprehensive-approach-mental-health_en
[iii] https://www.daxcentre.org/about-dax
[iv] http://www.adamsoncollectiontrust.org/history/
[v] https://www.saiseikai.or.jp/about/en/