Contactează-ne aici

contact@artinsane.eu

Expoziția de la Biblioteca Academiei Române “ART IN/SANE: Expresia plastică în psihopatologie” – 5-30 iunie 2019

“ART IN/SANE: Expresia plastică în psihopatologie”

Perioada: 05-30 iunie 2019

Locația: Biblioteca Academiei Române

Expoziția de la Biblioteca Academiei Române “ART IN/SANE: Expresia plastică în psihopatologie”

Se poate vorbi astăzi, la nivel internațional, de o sută de ani de istorie a preocupărilor moderne pentru colecționarea sistematică a lucrărilor de artă produsă în spitalele de psihiatrie și, în general, de către persoanele diagnosticate cu tulburări psihice, cu toate că interesul diverșilor medici, pentru expresia plastică a bolnavilor internați, s-a manifestat destul de curând, după înființarea marilor instituții psihiatrice europene, în secolul al XIX-lea. Istoria modernă a marilor colecții începe, însă, cu Germania anului 1919, prin efortul depus de psihiatrul și istoricul de artă Hans Prinzhorn (1886-1933), de la Universitatea din Heidelberg (Prinzhorn Collection), continuă apoi cu Franța prin colecția de la spitalul psihiatric Sainte-Anne din Paris, Elveția prin inițiativa pictorului Jean Dubuffet (1901-1985) care pune bazele colecției de la Lausanne, Rusia care prin inițiativa medicului psihiatru Pavel I. Karpov (1873-1932) formează, de asemenea, o colecție. Mai recent, în 1990, Australia prin inițiativa medicului psihiatru Eric Cunningham Dax (1908-2008), din Melbourne, pune bazele uneia din cele mai mari colecții din lume (Cunningham Dax Collection), iar în 2015, Marea Britanie, prin inițiativa fundației caritabile Bethlem Art and History Collections Trust, oferă publicului larg colecția Bethlem Museum of the Mind.

În România nu a fost constituită, încă, o colecție la nivel național și nu avem un muzeu de artă psihopatologică, însă expoziția ART/INSANE face un pas în această direcție, punând laolaltă lucrări realizate în câteva spitale psihiatrice (Obregia, Bălăceanca, Voila). Demn de menționat este faptul că primele lucrări din expoziția ilustrată prin acest catalog datează din anii 1960 când profesorul Aurel Romila, pe atunci tânăr medic la Secția de Acuți a Spitalului Central (actualul Spital Clinic de Psihiatrie ”Al. Obregia” din București), introducea un prim program de art-terapie la pacienții internați în spital. Scopul era unul medical, în primul rând terapeutic și apoi diagnostic, iar metoda de interpretare era influențată de autori europeni importanți, în special de reprezentanți ai școlii franceze, ca Henri Ey (1900-1977) sau Robert Volmat (1920-1998). Art-terapia avea să fie continuată și după 1989, în cadrul programului de Resocializare (1994-2004), prin activitatea din atelierele aflate, în incinta Spitalului Obregia, în clădirea Clinicii IX „Reso”. În plus, expoziția ART/INSANE mai aduce și o colecție inedită care, de asemenea, vede pentru prima dată simezele unei galerii publice. Este vorba despre colecția doamnei avocat Carmen Nedelcu, din perioada 2013-2018. Sunt acoperiți astfel mai bine de 50 de ani de istorie a expresiei plastice a pacienților psihici din România. Sunt ilustrate suferințe psihice diverse: tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, schizofrenia, epilepsia însoțită de depresie și episoade suicidare etc. Odată cu această expunere, în public, a unor lucrări reprezentative ale genului „art of the insane” sunt aduse în discuție, în mod explicit, câteva dintre marile teme ale psihiatriei culturale contemporane. Atât expoziția ARTINSANE, cât și dezbaterea academică pe care o susține vizual, contribuie astfel la aducerea în atenția marelui public a unor subiecte, extrem de importante și de actuale, în întreaga lume, ca marginalizarea bolnavului psihic, stigmatizarea care însoțeste încă diagnosticul de tulburare psihică majoră (psihopatie, psihoză, demență), statutul de creator al bolnavului psihic, dar și dreptul acestuia de a fi respectat pentru opera sa, impactul culturii asupra tulburărilor psihice și statutul presupus „acultural” al creației plastice psihopatologice etc. Cred că expoziția ART/INSANE reprezintă o componentă esențială a unei pledoarii antropologice pentru o umanizare a psihiatriei contemporane, din ce în ce mai intens criticată pentru aspectele reducționiste și dezumanizante, dominată de un model teoretic pe care unii autori îl numesc „paradigma tehnologică”.

Dat fiind că majoritatea programelor prin care se finanțau atelierele de spital, inclusiv cele de art-terapie, au fost desființate, multe dintre lucrări au rămas abandonate fie pe culoare de trecere, fie în magazii prăfuite, cele mai norocoase dintre ele fiind salvate prin expunerea în cabinetele medicilor psihiatri. În acest fel, pentru a avea o calitate acceptabilă, în vederea expunerii în public, multe lucrări au trecut printr-un proces de restaurare minimă fără a se interveni însă, în vreun fel, în opera autorilor-bolnavi. Nu pot încheia această scurtă prezentare a colecțiilor fără a adresa un cuvânt de mulțumire managerilor de spitale care au contribuit cu lucrări, la această primă expoziție de artă psihopatologică din România, precum și profesorului Aurel Romila și doamnei Carmen Nedelcu. Toți aceștia au răspuns, cu mare entuziasm și deschidere, solicitărilor mele de a expune, într-un spațiu public, lucrări de artă psihopatologică a căror viață s-ar fi sfârșit, cu totul altfel, într-un mod trist, între coperțile unui bloc de desen rătăcit sau într-o debara uitată de Dumnezeu. Tuturor acestora le sunt profund recunoscător.

Ruxandra Săraru
Valentin-Veron Toma
Daniela Velescu
Ionuţ Gavrilă
Marius Tiţa
Eduard Andrei
Luciana Gingăraşu
Raluca-Gabriela Cîrcea
Monica Ghiţescu
Mihai Terecoasă

You cannot copy content of this page